Muntele dragostei
O tradiţe veche, ce astăzi se păstrează ca
festivitate, este târgul de fete de pe Muntele Găina. În ziua de Sfântul
Ilie, în inima Apusenilor, aici se strângeau fetele şi feciorii la
peţit. Pentru a-i impresiona pe peţitori, farmecul fetelor nu era
suficient, aşa că acestea îşi aduceau zestrea primită de la părinţi în
lăzi de lemn sculptate şi frumosc colorate.
Impresionând la rândul lor prin curelele de argint sau aur pe care le purtau la brâu, cei mai norocoşi dintre feciori îşi găseau aici consoartele. Se spune că numai o încredinţare săvârşită pe muntele Găina va aduce noroc tinerilor.
Impresionând la rândul lor prin curelele de argint sau aur pe care le purtau la brâu, cei mai norocoşi dintre feciori îşi găseau aici consoartele. Se spune că numai o încredinţare săvârşită pe muntele Găina va aduce noroc tinerilor.
Pregătirea nunţii
Chemarea oaspeţilor la nuntă este o procesiune impresionantă la care participă întreg alaiul nupţial.
Astfel, cu o lună înainte de nuntă mirele şi
mireasa, cavalerii şi domnişoarele de onoare merg să cheme invitaţii cu
ţuică, vin şi colac, primind în schimb ouă sau linguri din partea
oaspeţilor pentru a confirma venirea la nuntă.
Steagul de nuntă
Tradiţia împodobirii steagului de nuntă cunoaşte mai multe variante în Ardeal. Steagul se împodobea cu o săptămână înainte de nuntă, dar adesea el era realizat şi sâmbătă seara, astfel că ritualul lua forma unei petreceri tradiţionale fascinante în ajunul nunţii.
După ce steagul era împodobit, domnişoarele de onoare, flăcăii, mirii şi stegarul dansau Sarantau în jurul lui.
Nu este omisă nici ultima petrecere de burlăcie a miresei, ce marchează despărţirea fetei de celibat. Prietenele miresei se adună pentru a-i cânta acesteia "cununa", ritual cunoscut şi ca "bocirea miresei”.
În acelaşi timp, mirele este barbierit în mod
simbolic cu sapa sau coasa, apoi este ridicat cu scaunul de trei ori, de
către flăcăi.
Tot acum are loc un ritual de disimulare magică, în
care i se prezintă mirelui trei false mirese, scopul acestui obicei
fiind acela de a îndepărta ispitele şi dificultăţile care ar fi putut
ameninţa destinul căsătoriei.
Înainte de plecare mireasa cerea binecuvântarea părinţilor şi "iertăciunea", moment care este înlocuit astăzi de domnişoarele de onoare prin cântece, precum “Ia-ţi mireasă ziua bună”.
Înainte de plecare mireasa cerea binecuvântarea părinţilor şi "iertăciunea", moment care este înlocuit astăzi de domnişoarele de onoare prin cântece, precum “Ia-ţi mireasă ziua bună”.
Piedici rituale
Şi naşii erau buni de plată. Răscumpărarea găinii este un alt obicei frumos în Ţara Moţilor, găina fiind mai întâi descântată de către bucătareasă.
Nu lipseşte colacul special al miresei, pe care aceasta îl rupe deasupra capului şi îl împarte mirelui şi naşilor, un obicei cu profunde conotaţii simbolice.
În noaptea nunţii avea loc o altă uneltire împotriva mirelui. După miezul nopţii, naşa o deghiza pe mireasă în femeie căsătorită şi o ascundea printre alte neveste, urmând ca mirele să o găsească
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu